Avantajele alimentatiei naturale. Calitatea si compozitia laptelui de mama

 AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE
CALITATEA ŞI COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ

Laptele uman este specific speciei şi toate preparatele alimentare substitutive diferă marcant de el, laptele uman fiind superior în alimentaţia sugarului. Alăptarea exclusivă este modelul de referinţă în cea ce priveşte creşterea, dezvoltarea, sănătatea şi toate celălalte consecinţe pe termen scurt şi lung asupra copilului faţă de toate metodele de alimentaţie alternativă  (Academia Americană de Pediatrie).
- este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ, unic în compoziţie, asigură toate substanţele nutritive necesare copilului în primele 6 luni şi rămâne sursa nutritivă principală până la 1 an.
- indiferent de vârstă , mărimea şi forma sânilor, paritatea, 98% din femei pot alăpta pe termen lung.
- fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; laptele femeii care naşte prematur are mai multe proteine şi lipide decât cel matur şi îşi menţine compoziţia caracteristică colostrului 1 lună de zile după naştere, pentru că prematurul are nevoie de un regim
hiperproteic pentru creştere.
- laptele de mamă îşi schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului, când este cald are mai multă apă, noaptea este mai gras şi mai bogat în fier şi săruri minerale.
- îşi menţine calitatea indiferent de alimentaţia mamei!!!
- laptele de la începutul suptului este mai apos (lapte iniţial) iar la golirea sânului este mai gras (lapte final) ce dă senzaţia de saţietate copilului, dacă copilului îi este sete suge mai puţin timp, dacă îi este foame mai mult, pentru a goli sânul. Trebuie încurajată golirea sânului de către copil!!
- îşi schimbă gustul în funcţie de dieta mamei pregătind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei.

Faţă de laptele de vacă:
- are o valoare biologică deosebită, este un aliment „viu”.
- este mai uşor digerabil.
 

Proteine:
- conţine mai puţine proteine dar cu un coeficient de utilizare de 100%,
- raportul lactoalbumină/cazeină (80/20) mare (cazeină mai puţină), favorizează digestia şi proteinele lactoserului au o valoare nutritivă mai înaltă ca şi cazeina.
- cu un raport cisteină /metionină sub 1, ceea ce favorizează creşterea cerebrală rapidă;
- conţine un procent mare de azot nelegat de proteine (sub forma aminoacizilor liberi), care poate fi utilizaţi pentru sinteza proteinelor proprii.
- conţine o cantitate mare de taurină important în dezvoltarea creierului, al retinei şi în reabsorbţia lipidelor.
- are conţinut scăzut de tirozină şi fenilalanină.
 

Glucidele:
- conţinutul de lactoză (mai uşor de digerat) este mai mare ca în laptele de vacă; este sursă importantă de energie, contribuie la dezvoltarea optimă a sistemului nervos central; se hidrolizează mai lent, menţinând nivelul glicemiei stabil (sucroza din laptele artificial produce variaţii ale glicemiei); favorizează absorbţia mai multor minerale între care şi a calciului; prezenţa lui în intestinul gros al copilului favorizează dezvoltarea florei bifidogene.
- oligozaharidele sunt în cantitate mare (absente din laptele de vacă) şi favorizează dezvoltarea lactobacilului bifidus în intestin.
 

Lipidele:
- asigură 40 % - 50% din caloriile necesare creşterii
- conţinutul de lipide este mai mare (aproape egală) faţă de laptele de vacă.
- concentraţia de lipide se modifică în cursul aceluiaş supt (mai mare în laptele „din urmă”, reglând astfel apetitul copilului prin senzaţia de saţietate scâzănd riscul obezităţii), se schimbă în cursul zilei (noaptea mai mare) şi se schimbă de la o săptămână la alta.
- se găsesc sub formă de globule microscopice realizănd o emulsie în fază apoasă favorabilă hidrolizei (în laptele de vacă globulele sunt mai mari).
- se absoarbe în proporţie de 90% datorită conţinutului scăzut de acid palmitic şi datorită lipazei pe care-l conţine (50% fiind hidrolizat deja în stomac); Conţinutul scăzut de acizi stearic(acid gras) şi acid palmitic favorizează absorbţia calciului iar conţinutul scăzut în calciu favorizează absorbţia lipidelor la nivelul intestinului.
- laptele de mamă conţine mai mulţi acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung decât acizi graşi saturaţi, (acizi graşi saturaţi/ nesaturaţi = 1), care sunt importanţi în dezvoltarea creierului.
- aduce un aport important de colesterol, necesar, procesului de creştere,formării ţesutului mielinic, sintezei a sărurilor biliare şi a steroizilor.

Săruri minerale:
- are conţinut mai scăzut în săruri minerale evitând supraîncărcarea funcţiei renale (insuficienţă renală fiziologică).
- cantitatea de calciu şi de fosfor este mai mică ca în laptele de vacă.
- raportul calciu/ fosfor este favorabil unei bune utilizări, calciu se absoarbe în proporţie de 75%.
 

Oligoelemente:
- fierul, în cantitate egală în laptele de vacă şi de mamă este net superior utilizat din laptele de mamă (biodisponibilitate superioară). Este fixat de lactotransferină (proteină din lactoser), bine reprezentat în laptele uman, care cedează fierul în stomac, sub acţiunea ph-lui acid. Fierul se absoarbe în proporţie de 50% (datorită cantităţii crescute de vit.C şi de lactoză) faţă de10% din laptele de vacă sau 4% din preparate de lapte praf îmbogăţite cu fier.
Adaosul de fier în preparatele de lapte praf măreşte riscul infecţiilor. Lactotransferina din laptele uman la nivelul colonului fixează iar fierul (în scaun nu se elimină fier), lipsind flora patogenă de un element esenţial dezvoltării ei.
Preparatele de fier administrate preventiv la copilul alimentat la sân (se elimină prin scaun) scad capacitatea lactotransferinei de legare a fierului în intestin şi favorizează infecţiile digestive!!! .
- zincul, în cantitate aproape egală cu cea din laptele de vacă, este mai bine absorbit (rolexclusiv în tratarea acrodermatitei enteropatice).
- fluor, este în cantitate mică dar suficientă pentru dezvoltarea dentiţiei.

Vitamine:
- vitamină C este în cantitate semnificativ mai mare (chiar mai mare decât nevoile zilnice a sugarului), ajută la absorbţia fierului. (nu are nevoie de suplimentare prin sucuri de fructe).
- vitamina A, este în cantitate mai mare (mai ales în colostru); contribuie la menţinerea troficităţii pielii şi mucoaselor.
- vitamina E, este în cantitate semnificativ mai mare, are efect antihemolitic.
- vitamina D şi K este deficitară.

Substanţe biologice:
- conţine enzime (peste 20 active) şi hormoni (TRS,GRS,TSH,T³, T4,prolactina,gonadotropinele, eritropoetină, corticosupralenieni, steroizii ovarieni, AMP ciclic) şi factori de creştere cu rol în dezvoltarea tractului gastro-intestinal, sistemului nervos şi imunitar..
- superioritatea laptelui de mamă se datorează mai ales substanţelor imunologice : Ig G, IgAs, IgM, complementul (C3, C4), lactoferina, liganzi pentru acid folic şi ciancobalamină (leagă sustratul favorabil creşterii bacteriilor, fier, vit.B12,acid folic), enzime active (lizozim), factori antibacterieni, antivirali (interferon) şi facoti celulari, ceea ce asigură protecţie faţă de infecţii.
- conţine factori imunomodulatori (citochine, etc.) care stimulează dezvoltarea propriului sistem imun (expl. lactoferina în caz de infecţie stimulează producerea de interferon).

Laptele de mamă datorită balanţei complexe de ingredienţi şi calităţilor biologice nu se poate duplica sau înlocui cu alte preparate lactate.

Tipuri de lapte uman:
- COLOSTRUL
- primul lapte , este o substanţă galbenă, cremoasă secretat din timpul sarcinii şi 3-4 zile după naştere.
- este hiperproteic, foarte bogat în anticorpi.
- conferă imunitate împotriva bacteriilor şi viruşilor.
- facilitează dezvoltarea florei bifidus în intestin, care inhibă dezvoltarea florei patogene (după ultimele cercetări substanţele din jurul mamelonului au acest rol de aceea este important punerea la sân).
- apără mucoasa digestivă de inflamaţii, infecţii şi împiedică absorbţia substanţelor responsabile de alergie (formănd o peliculă pe mucoasa digestivă).
- are efect laxativ, curăţă intestinul de rezidii şi ajută eliminarea bilirubinei (o dată cu scaunul) şi scade riscul apariţiei icterului în primele zile.

  LAPTELE DE TRANZIŢIE – secretat între 4-5 şi 10 zile, are compoziţie intermediară între colostru şi laptele matur
 

LAPTELE MATUR
- este o substanţă albă - albăstruie, subţire
- are compoziţie variabilă în cursul alăptării: mai apos, mai bogat în lactoză şi proteine la începutul suptului cu valoare calorică mai scăzută (laptele iniţial care se colectează în sinusurile galactofore) şi mai gras la sfărşitul suptului, cu valoare calorică mai înaltă (laptele din urmă, colectat în alveole).
- se produce de la 10-30 de zile
- are concentraţie mai mare de lactoză, lipide, vitamine grup B, în timp ce proteinele şi mineralele sunt mai scăzute decât în colostru, conţine de asemenea anticorpi.
- după 6 luni, când începe diversificarea şi secreţia lactată este în scădere, creşte iar nivelul de anticorpi (unii agenţi imunologici chiar în cantitate mai mare decăt la început) şi rămâne la un nivel ridicat până la terminarea alăptării (la 2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului şi copilul se poate înţărca ).