Poezie de iarna: Iarna peste tot

Iarnă


Uite că de-acum e iarnă!...
Fulgi de nea vin să se-aştearnă;
La pădure, la prisacă,
În livadă, în răstoacă,
Pe costişe, pe toloacă,
Tot pământul se îmbracă
În omăt şi promoroacă.
Şuier alb străbate cerul;
Vântu-i iute ca piperul.
Sărutaţi de ger copacii
Dorm sub chiciură săracii!
Moş Martin, vulpea, hârciogul
Nu-şi mai părăsesc "bârlogul".
Mie însă nici că-mi pasă;
Că eu am bundiţă groasă.
Îmi mai pun mănuşi, fular,
Cizmuliţe şi pieptar,
Îmi mai pun şi-o căciuliţă
Şi alerg la grădiniţă.
Mai apoi, în derdeluş,
Primul sunt la săniuş.
Iar `nainte de culcare
Pun la geamuri grăuncioare
Păsărelele să-mi vină,
De cu zori, în ospeţie.