Procesul de supt la san sau la biberon

PROCESUL DE SUPT DIN SÂN
1. Procesul de supt din sân
Activitatea de supt eficientă este dependentă de :
• Ataşarea corectă la sân - să prindă în gură desutul ţesut mamelonar, care conţine sinusurile galactofore (mamelon + 2cm areolă).
• Activitatea corectă de supt al copilului

Mecanismul suptului la sân
Suptul este un act reflex, prin care şi cu ajutorul şi a altor reflexe ale nou-născutului (reflexul de căutare a sânului, reflexul de deglutiţie) laptele este preluat din sân de câtre copil.
Suptul poate fi nenutritiv şi nutritiv.
Suptul nenutritiv - este suptul în gol, fără a exprima lapte.
Suptul nutritiv - este expresia şi deglutiţia laptelui.
 
Un supt normal începe cu un ciclu scurt de supturi (supt,supt,supt-pauză-supt) rapide (2 supturi/sec.), nenutritive (nu curge laptele), denumite şi „chemarea laptelui”; apoi ritmul se încetineşte (1 supt/sec.) şi devine regulat , însoţit de mişcări ample ale mandibulei şi începerea curgerii laptelui în gura copilului (supt nutritiv) însoţit de deglutiţie audibilă. Cu continuarea alăptării suptul va fi fragmentat în cicluri separate de pauze mai lungi ca în faza nenutritivă. Un ciclu de supt va reîncepe cu 2 -3 supturi rapide, nenutritive.

Suptul nutritiv este compus din cinci procese aflate în strânsă corelaţie:
1. Căutarea sânului - stimularea tactilă a feţei sau buzei face să-şi întoarcă reflex capul spre stimul şi să găsească sânul.
2. Prinderea sânului (ataşareala sân) - constă din suptul iniţial caracterizat de mişcarea în jos a mandibulei şi a limbii folosită pentru a aspira mamelonul mamei adânc în gura copilului, orientat în sus până la palat (punct de supt); limba este aşezată pe gingia inferioară şi formează un jgheab în jurul mamelonului; sinusurile galactofore de după areolă şi mamelon trebuie să se găsească între maxilarele copilului pentru a se putea extrage laptele.
3. Suptul - constă în aplicarea unei presiuni negative în gura copilului, ce menţine mamelonul şi areola în loc şi extrage laptele. La început suptul viguros schimbă forma mamelonului, îl alungeşte dar pe urmă e necesar doar un supt moderat pentru a menţine mamelonul în poziţie adecvată .
4. Expresia laptelui - se produce datorită presiunii create printr-o serie de mişcări ritmice ale mandibulei şi a limbii. Copilul împinge mandibula în sus mişcând simultan limba în sus şi presează ţesutul mamar spre palat şi o undă peristaltică cuprinde limba de la vârf spre bază; prin această mişcare de mestecare laptele este exprimat din sinusurile galactofore, care se contractă. Apoi scăderea presiunii exercitate de maxilare face să se creeze vid în sinusuri şi laptele din canalele galactofore umple iar sinusurile. Este în strânsă corelaţie cu reflexul de ejecţie a laptelui, care contractă canalele galactofore.
5. Deglutiţia laptelui – este o activitate reflexă şi reflex iniţiază mişcările mandibulei şi a limbii necesare unui nou ciclu de expresie a laptelui.

suptul sânului
-prinde sânul şi îşi scoate limba să tragă mamelonul înnăuntru
-mamelonul şi areola se mişcă spre palat, glota încă permite respiraţia
-limba se mişcă de alungul mamelonului şi îl presează de palat producând presiune
-limba lipită sub areolă realizează mişcări ondulatorii

 2. Mecanismul suptului tetinei
Necesită o altă modalitate decât la sân. Nu trebuie să-şi deschidă gura mare şi limba rămâne după gingia inferioară. Nu depune efort pentru a „prinde” tetina. Laptele curge prin orofaringele posterior. Pentru a regulariza curgerea laptelui şi să prevină regurgitarea şi "înnecarea", copilul işi încurbează limba în spatele tetinei, strânge buzele sau obstruează găurile tetinei cu limba. Lipseşte unda peristaltică al limbii. 

3. "Confuzia mamelonului"
Copilul alimentat cu tetina înainte să înveţe să sugă la sân este obijnuit să oprească
curgerea rapidă din sticlă a laptelui şi suge aşa de intens la sân că blochează curgerea laptelui.
Mişcările de împingere a limbii, folosite în sugerea din biberon, produc ieşirea mamelonului din
gură iar mişcările ondulatorii insuficiente ale limbii nu produc stimulare adecvată pentru
expresia laptelui din sinusuri.
Mandibula retractată (poziţie obişnuită în suptul tetinei) face dificilă rămânerea în poziţie
a mamelonului. Sprijinirea unghiului mandibulei de multe ori ajută.
Se indică evitarea folosirii tetinelor şi administrarea laptelui cu linguriţa, ceaşca sau seringa.
Dacă totuşi se folosesc tetine acestea trebuie să fie plate, orthodontice (seamănă metoda de supt
cu a sânului).

4. Suptul din „mamelon artificial”
Copilul aspiră în gură laptele prin crearea unui vid cu buzele şi limba.
Dezavantajul este că mamelonul nu este stimulat adecvat şi în timp duce la scăderea laptelui.
Încercarea de a-l pune la sân fără „ mamelon artificial” după ce s-a obişnuit , duce la supt incorect, nu mai din mamelon, ceea ce duce la extragere de lapte insuficient (nu sunt comprimate sinusurile de sub areolă iar prinderea mamelonului obstruează curgerea laptelui), este extrem de dureros (nu se declanşează reflexul de ejecţie) şi produce ragade, copilul rămâne înfometat şi plânge. Se foloseşte doar sub supravegherea strictă al unui specialist.

5. Necoordonarea suptului cu deglutiţia
Duce la "înec". În cazul unui copil sănătos se poate datora unei ejecţii puternice a laptelui.Se indică mulgerea sânului înainte de supt sau oprirea şi reînceperea alăptării.

Explorarea funcţională a suptului prin tehnica examinării digitale

Copilul se aşează cu capul şi umerii uşor ridicaţi iar examinatorul atinge cu degetul ţinut cu unghia în jos, învelit într-o mănuşă nonlatex, buza inferioară a copilului. Acesta declanşează reflexul de deschidere a gurii. Atinge vârful limbii, care se adânceşte ca un jgheab şi înconjoară degetul. Copilul trage degetul în gură iar examinatorul loveşte uşor şi ritmic partea posterioară a limbii, sau apasă uşor joncţiunea palatului moale cu palatul dur ca să stimuleze suptul.

Activitatea corectă de supt
- Limba este sub degetul examinatorului
- Limba se extinde peste gingia inferioară şi se încurbează în jurul degetului
- Limba formează un jgheab complect în jurul degetului
-Presiune negativă asupra degetului
- Model ritmic de supt cu o mişcare antero-posterioară peristaltică

Activitatea incorectă de supt
- Limba atinge palatul dur şi numai vârful degetului examinatorului
- Limba împinge degetul
- Limba scoate degetul din gură
- Spatele limbii este ridicat
- Limba nu se extinde peste gingia inferioară; copilul muşcă cu gingia
- Nu se obsearvă mişcare ritmică
- Limba nu formează un complect jgheab în jurul degetului
- Supt slab sau lipsă

 Variabilitate individuală în fiziologia alăptării
Mamele şi copiii diferă mult cu privire la stilul de alăptare şi de supt.; diferă în:
- capacitatea de stocare a sânului mamei
- volumul de lapte supt
- rata de transfer al curgerii laptelui
- natura poziţionării gură/sân
- schimbări în compoziţia laptelui în cursul unui supt

DE ACEEA SFATURILE DATE TREBUIE SĂ ŢINĂ SEAMA
DE INDIVIDUALITATEA FIECĂRUIA ŞI NU IMPUNEŢI
REGULI ARBITRARE PRIVIND DURATA ŞI POZIŢIONAREA
LA SUPT!!!