Tipuri de alimentatie a sugarului
De mii de ani, laptele de mamă asigură satisfacerea nevoilor specifice sugarului. Cu cât seştie mai mult despre proprietăţile imunologice, nutriţionale ale laptelui matern cu atât acesta îşi dovedeşte mai mult superioritatea faţă de alte preparate de lapte .
Alăptarea, deşi o alimentaţie tradiţională pentru specia umană, a cunoscut o perioadă de declin, mai ales în deceniile de mijloc al secolului trecut, când s-a promovat o educaţie sanitară în masă, greşită (datorită intereselor comerciale) susţinând că alimentaţia artificială este la fel de eficientă ca cea naturală. La aceasta s-a mai adăugat teoria unor pediatrii de a forma indivizi independenţi printr-o educaţie rigidă a copiilor, interdicţia de a-i lua în braţe şi de a-i satisface dorinţele imediate, ceea ce a îngreunat formarea ataşamentului copil-părinţi şi dezvoltarea sentimentului de siguranţă, cauza tulburărilor de adaptare de mai târziu a copilului.
Tot odată implicarea femeilor pe plan social a restrâns timpul disponibil petrecut cu copilul. Teoria greşită de separarea copilului de mamă după naştere pentru a-l feri de infecţiişi alăptarea la ore fixe a defavorizat instalarea lactaţiei. Rezultatele acestei mişcări au fost dezastruoase, mai ales înţările subdezvoltate, a crescut incidenţa malnutriţiei, ale bolilor infecţioaseşi a mortalităţii infantile. Fenomenul a fost etichetat "cel mai important eşec biologic şi medical din istoria speciei umane". (M. Maiorescu, Constanţa Iacob. Elemente de nutriţie pediatrică.)
Lipsa alăptării şi mai ales lipsa alăptării exclusive 6 luni cât şi diversificarea inadecvată sunt importanţi factori de risc pentru morbiditateaşi mortalitatea infantilă iar pe termen lung pentru performanţe şcolare slabe, productivitate redusă şi dezvoltare intelectuală şi socială scăzută. (Strategia OMSşi UNICEF pentru alimentaţia sugaruluişi copilului mic).
Alăptarea este un act natural dar un comportament care trebuie învăţat.
Toate mamele pot alăpta dacă au informaţii corecte şi dacă sunt sprijinite de familie, comunitate şi personalul medical.
TIPURI DE ALIMENTAŢIE A SUGARULUI
--Alimentaţia naturală este metoda de alimentare a sugarului cu lapte de mamă ( direct din sân sau cu biberonul, paharul sau seringa).
-- Alăp t a r e a este alimentaţia sugarului la sân.(OMS)
--Alăptarea exclusivă este alimentaţia sugarului numai la sân , fără nici un alt aliment solid sau lichid, fără ceai /apă;(OMS)
-- Alăptare preponderentă este alimentaţia sugarului la sân sau cu lapte matern colectat, plus apă/ceai/suc de fructe. (OMS)
-- Alăptarea parţială( alimentaţia mixtă) este alimentaţia sugarului la sân dar şi cu alt tip de lapte. (OMS).
--Alimentaţia cu substitute de lapte matern (alimentaţia artificială) este alimentaţia sugarului cu alt tip de lapte decât lapte matern, fără alimente solide.
--Înţărcarea este introducerea alimentaţiei complementare, de tranziţie (OMS) şi înlocuirea treptată a laptelui matern cu alte alimente.
--Ablactarea este încetarea alăptării (OMS).
--Alimentaţia complementară (diversificată) este introducerea alimentelor "solide", diferite de lapte, în alimentaţia sugarului (iniţial sub forma preparatelor fluide/semisolide).(OMS).
--Alimentaţia cu biberonul este oferirea oricărui tip de lapte cu biberonul (OMS)
"Alăptarea exclusivă" înseamnă că nici un alt lichid sau aliment (fără apă/ceai) nu este dat
copilului decât lapte de mamă şi eventuale suplimente medicamentoase (vitamine sau medicaţie).
"Alimente complementare" înseamnă orice aliment diferit de lapte preparat acasă sau de fabrică care se poate folosi ca şi completare a laptelui de mamă sau preparatelor de lapte praf, atunci când acestea numai satisfac nevoile nutriţionale ale copilului.(Articolul 3 al Codului Internaţional de Marketing ale Substituentelor de Lapte Matern).
